Curs de restaurare: Saptamana 1

Trec peste incercarile - care se vor dovedi oricum nereusite - de a ma scuza pentru lipsa postarilor si intru direct in subiect ca macar ultima saptamana de absenta sa o motivez. In demersul meu de a-mi descoperi o ocupatie secundara onorabila, adica un hobby pe limba romaneasca, am navigat, m-am documentat, am cantarit si m-am inscris la un curs de restaurare mobila in Anglia. Partea administrativa am bifat-o acum vreo sase luni, asa ca in ultima jumatate de an n-am facut decat sa tzopaiesc entuziasmata de perspectiva asta.

Vulcanul islandez cu nume imposibil era sa ma impiedice sa zbor spre Anglia dar ne-am inteles in final, asa ca am ajuns la destinatia parca decupata din romanele victoriene, zona de coasta din Cornwall. Conace robuste si primitoare (fiecare cu dealul lui), verde intens, coasta si mare, sate de pescari miniaturale, ploaie marunta si aproape constanta, drumuri inguste si indiguite, fazani si rate salbatice care umblau in voie pretutindeni. Am locuit la Tredudwell Manor, un B&B al unui cuplu simpatic si tanar anglo-francez, care gatea fantastic. Mi-a fost frig constant si am fost putin frustrata din cauza dependentei de masina, dar asta n-a fost suficient sa anuleze bucuria cu care am descoperit un astfel de loc.

Pot sa raman inconsecventa si sa declar pentru a nu-stiu-cata oara ca am decis cum arata casa visurilor mele? Conacul Tredudwell redus la dimensiuni rezonabile si poate ceva mai aproape de un oras mare si aglomerat (pentru echilibru), a ajuns asadar sus de tot in lista preferintelor.

Dar ca sa ajung si la subiectul anuntat, prima saptamana din cele noua planificate pentru cursul de restaurare a fost scopul calatoriei. Fiind prima saptamana am primit diferite piese ale puzzle-ului ce este reconditionarea de mobila veche, dar la finalul saptamanii am avut o secventa teoretica surprinzator de clara a etapelor ce trebuie urmate pentru reconditionarea unei piese vechi de mobilier. Au fost extrem de interesante discutiile pe marginea identificarii perioadei corespunzatoare diferitelor piese de mobilier, a tipurilor de lemn si a secretelor acestui mestesug astfel incat un obiect reconditionat sa fie functional si estetic dar sa pastreze urmele istoriei care l-a marcat si sa nu se transforme intr-un obiect nou. M-am panicat usor la partea despre unelte si utilizarea lor, dar asta doar pentru ca celilati colegi grupa mea, toti barbati, finalizau toate sarcinile (cioplit cu dalta, taiat cu fierastraul etc.) mai repede decat mine. Cu toate astea rezultatul nu era neaparat mai bun ca al meu asa ca m-am setat mental sa ma debarasez de tendinta de a seta target-uri si dead-line-uri, pentru ca tocmai din prea multe din-astea s-a nascut nevoia de a urma acest curs. Si pe de alta parte, la sarcinile mai soft - lacuitul si ajustarea culorilor - m-am descurcat chiar binisor. :) Urmeaza urmatoarele 2 saptamani la sfarsitul lui mai. Urmeaza aplicatii practice pe o piesa de mobilier adevarata si cu potential, licitatii de antichitati si targuri de vechituri. Asa ca tzopaiesc in continuare. :)